Banca Mondială elaborează o nouă strategie de turism a României, iar pentru aceasta și-a propus o serie de întâlniri cu OMD-urile de profil din teritoriu.
Săptămâna trecută Eventya a dat curs invitației de participare la întâlnirea cu reprezentanții Băncii Mondiale (BM) pentru stabilirea priorităților în elaborarea noii strategii de dezvoltare turistică a României. Evenimentul a avut loc la Brașov alături de reprezentanți și consultanți ai BM, ai Ministerului Turismului (MT), ai Autorității Naționale pentru Turism (ANT), reprezentanți ai OMD-urilor din județele Brașov și Sibiu, operatori ai sectorului public și privat și alți specialiști din domeniu. Analize SWOT ale situației actuale, politici publice eficiente, turismul în masă și eco-turismul, educația, sistemele de clasificare, diferențierea și poziționarea destinației turistice și promovarea prin online marketing au fost temele principale abordate.
Sarmizegetusa (c) Explore Romania
Unde suntem? Viziunea strategică? Cum ajungem acolo?
Întâlnirea de la Brașov a completat șirul de întâlniri cu operatorii locali din diverse sectoare din țară, pentru o analiză SWOT a situației existente din România. Aceasta va sta la baza strategiei naționale pentru turism. Pentru a înțelege punctele forte, dar și amenințările în dezvoltarea turismului, marele aport al BM este crearea punții de legătură și facilitarea comunicării între operatorii activi și MT. Întrebările ridicate de reprezentanții BM au avut menirea de a evidenția principalele probleme în turismul național, dar și posibile rezolvări ale acestora.
„Nu recomandăm turismul de masă!”
Cei prezenți au cerut ca, înainte de orice planificare, strategia să țină cont ca planul de dezvoltare să fie sustenabil. Reprezentanții BM au subliniat faptul că elaborarea strategiei se bazează pe trei piloni principali: ecologic, socio-cultural și economic. În niciun caz nu recomandă privilegierea turismului de masă.
Diferențierea agențiilor de incoming și outgoing
Pentru a încuraja turismul intern, legea din România ar putea să favorizeze agențiile care aduc turiști în țară. Momentan toate agențiile plătesc taxe și asigurări asemănătoare. Ideal ar fi ca agențiile de incoming să fie susținute de legislația internă, așa cum se întâmplă spre exemplu în Georgia.
Bradet (c) Eduard Gergely
Lipsa unei legislații eficiente pentru clasificarea și înregistrarea traseelor turistice
Pentru dezvoltarea turismului activ și mai ales a eco-turismului, România a fost împânzită de poteci turistice pentru drumeții și biciclete. Directivele Uniunii Europene (UE) nu au fost implementate eficient în cadrul legislativ de clasificare a acestora. În acest caz, asigurarea nu va acoperi cheltuielile medicale ale unui turist care suferă un accident în timpul unei drumeții pe un traseu neclasificat.
Monitorizarea pieței airbnb
Nu există date oficiale cu privire la activitatea structurilor de cazare neclasificate de MT, dar care funcționează în regim hotelier și care influențează fluxul turistic într-o destinație. Este de recomandat găsirea unei modalități prin care acestea să fie monitorizate de ANT și să fie introduse în eșantioanele Institutului Național de Statistică (INS). În Berlin acestea sunt obligate să trimită datele către MT, iar în Amsterdam numărul lor este limitat prin lege.
În zbor(c) Eduard Gergely
Legalizarea experienței locale
De anul trecut s-a legalizat funcționarea Punctelor Gastronomice Locale, prin care orice familie poate oferi masă și produse locale oaspeților străini. Acestea trebuie să fie constituite într-o formă legală și să obțină documentul de înregistrare sanitar veterinară, în conformitate cu Ordinul ANSVSA nr.111/2008. Această informație nu a ajuns la toți cei interesați și necesită o nouă campanie de comunicare.
Lipsa de continuitate
Reprezentanții au fost unanim de acord că problema în implementarea oricărei strategii în turismul din România este scindarea continuității indusă de schimbarea influențelor politice. Deși sunt consultate, observațiile și sugestiile OMD-urilor de profil nu sunt luate în considerare.
Manualul de brand și identitatea vizuală a României
Limitarea participării la Târguri de Turism
Studiile arată că, în domeniul turismului, participarea la târguri nu mai are un impact deosebit de mare asupra numărului viitor de turiști. Experții BM au recomandat o analiză detaliată a profilului turiștilor înainte de participarea la târgurile de turism și alegerea cu preponderență a celor tematice.
Lipsa de educație
Unul dintre neajunsurile industriei turismului din România rămâne însă lipsa personalului calificat din domeniu. Acest aspect periclitează calitatea serviciilor și implicit prestigiul destinației turistice. Există un gol în educația din industria ospitalității de la nivel de GM până la ospătari și femei de serviciu.
Valea Jiului (c) Eduard Gergely
Periclitarea peisajelor
Lipsa de educație se reflectă și în distrugerea peisajelor de mare valoare turistică prin schimbarea arhitecturii tradiționale. Condiționarea funcționării și a finanțării structurilor turistice de respectarea cerințelor descrise în ghidurile regionale de arhitectură elaborate de filialele Ordinului Arhitecților din toată țara ar putea ameliora problema.
Online marketing
Mingea a fost aruncată în terenul Eventya odată cu ridicarea problemei marketingului de destinație online. OMD-urile susțin că România nu are o platformă puternică de promovare online și trebuie investit în dezvoltarea unui website de impact. Ionuț Munteanu, CEO Eventya, a atras atenția că această platformă există, dar trebuie dezvoltată și interconectată cu toate platformele destinațiilor turistice din România. De asemenea, a subliniat necesitatea externalizării serviciilor și investirea în noi tehnologii și în crearea de conținut. Toate instrumentele și finanțarea creării unei platforme online de promovare turistică a României stau în mâna unor factori de decizie care trebuie să prioritizeze ordinea investițiilor.
80 % din turiștii României sunt români
Statistica arată că România este preponderent vizitată de români. Pentru dezvoltarea turismului este de dorit ca numărul vizitatorilor străini să crească. În ultimii ani Europa de Est a devenit un loc exotic și mai ales sigur din punct de vedere geo-politic. Pe lângă oaspeții din Germania, Franța, Spania, Italia și Marea Britanie, numărul celor din Israel, SUA și Asia este în creștere. Unii dintre aceștia reprezintă o categorie de turiști care practică turismul individual, au un nivel superior de educație, sunt interesați de eco-turism și cheltuie mai mult.
Durata medie de ședere
DMS depășește cu puțin 1,5 nopți la nivel național. Statistica arată că vizitatorii petrec relativ puțin timp într-o destinație turistică din România. Rezolvarea ar fi motivarea prelungirii sejurului cu oferte și pachete atractive și promovarea obiectivelor turistice și activităților de agrement din zonă. Interpretarea patrimoniului material și imaterial pentru turism atrage noi vizitatori și diferențiază România ca destinație turistică.
Chirpăr, județul Sibiu (c) Jeno Major
„Neatinsă, diversă, plină de legende și oameni ospitalieri!”
Este definiția pe scurt a României dată de operatorii prezenți în sală. Brainstorming-ul propus de BM a fost un exercițiu excelent de comunicare între factorii de decizie politici, sectorul public și privat și specialiștii din domeniu. De apreciat inițiativa consultării celor care vor avea până la urmă cea mai mare tangență cu strategia de dezvoltare turistică a României.
Lista a continuat cu teme legate de infrastructura turistică, transportul intern, brandul turistic național și accesarea fondurilor Europene. Au urmat discuții și despre definirea termenilor de bază, sisteme de certificare susținute de politici publice, încurajarea industriilor creative și multe altele. Specialiștii din bresla turismului prezenți la Brașov au demonstrat încă o dată că profesionalismul și activitatea lor merită încrederea factorilor de decizie.
Credit foto:
Manualul de brand și identitatea vizuală a României
