Am stabilit până acum că ceea ce determină succesul sau eșecul unei destinații este măsura în care aceasta reușește să creeze niște experiențe incredibile pentru vizitatori săi. În acest context, realitatea augmentată începe să aibă un rol tot mai semnificativ în a îmbogăți experiențele reale ale turiștilor, prin intermediul unor tehnologii accesibile aproape oricui.
În anul 2009 apăreau primele aplicații care foloseau realitatea augmentată pentru a adăuga funcționalități virtuale (de ghidare, localizare și divertisment) unor locații fizice, văzute prin camera unui telefon. Tuscany+ a fost prima astfel de aplicație, construită ca un ghid turistic menit să îmbogățească experiența de vizitare, interactiv, în timp real.
De atunci, realitatea augmentată a devenit din ce în ce mai folosită, fiind integrată în aplicații din tot felul de domenii: educație, traduceri, artă, comerț, jocuri și multe altele. Cea mai cunoscută aplicație de realitatea augmentată este Pokemon Go, lansată în 2016. Până la sfârșitul anului trecut 752 de milioane de oameni descărcaseră aplicația și 5 milioane de oameni o folosesc, în medie, în fiecare zi.
Aceste date nu i-au lăsat indiferenți pe promoterii de destinații din toată lumea – puteți vedea aici niște moduri creative în care diverse destinații au convins oamenii să le viziteze folosind Pokemon Go.
Este Pokemon Go modelul de aplicație de realitate augmentată a viitorului?
Nu. Agitația din jurul aplicației este în continuă scădere, însă acest entuziasm creat în jurul primului exemplu de mare succes de realitate augmentată ar trebui să ne ofere o lecție importantă. Lăsăm orașul/destinația să fie doar o interfață pentru aplicațiile comerciale? Cel mai probabil, ar trebui să fie invers. Aplicațiile de realitate augmentată ar trebui să fie doar interfețele care să faciliteze oamenilor explorarea și exploatarea la maxim a unor destinații.
Aplicații precum Pokemon Go generează într-adevăr câștiguri extra pe termen scurt, însă pot afecta modul în care oamenii percep destinația per se, pe termen lung. De pildă, în 2016, orașul Toronto a cerut dezvoltatorilor aplicației să mute anumite repere de pe harta jocului deoarece crea aglomerație inutilă într-un port de feribot.
Realitatea Augmentată 2.0 – bazată pe experiențe și pe interacțiunea cu turistul
Cum poate realitatea Augmentată să genereze valoare pe termen lung, atât pentru vizitatori cât și pentru actorii din industria de turism? În primul rând adăugând în relația noastră cu turistul 2 tipuri de interacțiune la care anterior nu aveam acces: storytelling și gamification. Concret, DMO-urile pot folosi realitatea augmentată în aplicații pentru a:
– oferi ghidaj turiștilor în limba lor maternă
– crea hărți și tururi pentru anumite segmente de turiști, foarte nișate
– da un context istoric sau cultural oricărei experiențe de care are parte turistul
– arăta cum arată destinația în diferite anotimpuri, momente ale anului
– crea jocuri educaționale prin care copii (sau adulții) pot afla despre istoria, flora sau fauna locului.
Un bun exemplu de acest tip este Discover Moscow Photo app. Vizitatorii pot folosi aplicația pentru a cunoaște personajele istorice în locurile în care acestea au luat parte la evenimente istorice importante. Personajele din aplicație se activează în funcție de proximitatea față de un anumit loc. Ce pasionat de istorie nu și-ar dori un selfie cu Petru cel Mare sau cu A.S. Pushkin?
Se pare că viitorul turismului are două noi coordonate importante: realitatea trebuie să fie mai interesantă decât ceea ce poate oferi experiența virtuală, iar serviciile trebuie să se dezvolte pentru a permite ”croirea” unei experiențe optimizate și personalizate ca niciodată până acum.
Sursa articol.
